Ernest Takacs, cunoscutul prezentator al emisiunii ”În căutarea adevărului” de la Kanal D (emisiune difuzată de luni până vineri, de la 13.00), se destăinuiește într-un interviu exclusiv despre cum reușește să îmbine cariera cu viața de familie și despre lecțiile învățate din experiențele sale personale. De la amintiri din copilărie și tradițiile din familia sa mixtă, până la momentele de neuitat din culisele emisiunii, Ernest oferă o privire sinceră asupra propriilor valori. Află cum a reușit să construiască o relație de 20 de ani cu soția sa și cum gestionează provocările legate de carieră, dar și rolul de tată.
CANCAN: Cum ai descrie legătura ta cu identitatea românească și cea maghiară, având în vedere că rădăcinile tale sunt împărțite între cele două culturi?
Ernest: Mă identific mult mai mult cu tot ceea ce înseamnă cultura românească. În familia nostra tata era de origine maghiară și, din păcate, eforturile sale de a transmite mai departe cultura maghiară au eșuat când eu eram încă mic. A încercat să mă învețe limba dar, având în vedere faptul că e o limbă grea și că nu se vorbea în mod curent în casă, nu s-a lipit mare lucru de mine. Pot spune că a transmis partea gastronomică mai departe, căci preparatele ungurești, cu amestecul acela de sărat/ dulce, erau și pe placul meu. Țin minte legat de mixul acesta de culturi ca noi serbăm Paștele de două ori, pe cel catolic și pe cel ortodox.
Tata provenea tot dintr-un mix de culturi, polonez și maghiar, deci poate de aici și toleranța mare pentru ceea ce este diferit.
CANCAN: În culisele emisiunii, care a fost cea mai neașteptată situație cu care te-ai confruntat și cum ai gestionat-o?
Ernest: E adevărat, au fost câteva situații. Odată, la Călărași, am fost pe punctul de a avea un accident groaznic de mașină. Eram pe o șosea ce traversa o pădure, spre Dunăre, era la asfințit, aproape se întunecase. De nicăieri a apărut în fața mașinii o căruță nesemnalizată, nu avea nici măcar un ochi de pisică, un felinar, ceva, astfel încât să fie și ea vizibilă.
Noroc că șoferul a avut reflex și a evitat impactul. Ne-am speriat groaznic atunci. Și un alt moment s-a petrecut în București când, pe scara unui bloc, a ieșit o fată cu un cuțit mare de bucătar la noi. Am reușit să o calmăm. Ulterior am aflat că avea probleme de natură psihică.
CANCAN: A încercat cineva să se răzbune pe tine după ce ai devoalat infidelități?
Ernest: Am trecut prin tot felul de situații cu diverși oameni pe care eu nu-i cunoșteam, pentru că ei aveau ceva personal cu mine pe motiv că eu destram familii. Din fericire nimic grav, periculos, ce să necesite integrarea la capitolul răzbunare. Erau din fericire, repet, episoade individuale, fără recurență. Mare ți-e grădina, Doamne… Oameni pentru care nu conta că nu ne cunoșteam sau că eu nu eram singur, uneori cu colegii, alteori cu familia, și care căutau să facă scandal cu orice preț…
CANCAN: Am observat în comentariile oamenilor că se declară plăcut surprinși de cum te descoperă în anumite interviuri. Așadar, cum este Ernest în realitate, atunci când nu sunt camerele pe el: )
Ernest: Sunt exact așa cum vă imaginați, cum mă vedeți prin acele interviuri pe care le citiți. Sunt un om normal, ca noi toți. Cu bune, cu rele. Am reușit în viață pentru că am avut educația, ambiția, familia și atunci când s-a ivit șansa, acel tren în viață, am îmbrățișat-o; am avut curajul să-mi exprim ideile și să încerc să fac, cu ajutor și credința în Dumnezeu, ceea ce este bine. Încerc să fiu smerit.
CANCAN: Ai reușit să menții o căsnicie de peste 10 de ani, un lucru tot mai rar în zilele noastre. Ce crezi că stă cu adevărat la baza acestei legături de durată?
Ernest: Suntem căsătoriți de 12 ani. Avem 20 de ani de relație. Dacă o căsnicie de 12 ani sau o relație de 20 de ani au devenit ceva tot mai rar este trist. E o discuție foarte amplă și vastă legat de relațiile de durată. Ce am învățat eu este că trebuie să ai răbdare, o virtute tot mai rară în zilele noastre. Pentru a învăța acest tango al căsniciei/ relației de lungă durată este nevoie de timp, de încercare și eroare, ceea ce implică multă comunicare. Cu toții greșim, luăm decizii proaste la nervi, spunem lucruri pe care le regretăm. E natura umană.
Dar putem învăța din greșeli. Ca să îți permiți să ai luxul timpului în care înveți acest tango, trebuie să existe, ați ghicit, sentimente. Foc, pasiune. Fără aceste ingrediente și altele, precum potrivire, câteva valori și pasiuni comune, nu funcționează cum trebuie.
CANCAN: Cum au perceput părinții tăi experiența ta la Big Brother?
Ernest: De la bun început mama m-a susținut, iar tata a fost mai sceptic. Se temea că voi pierde anul universitar dacă rămâneam acolo 4 luni. Dar nu mi-a spus în față că nu mă susține și nu m-a împiedicat să merg. După Big Brother și-au dat seama că o țară întreagă le știe fiul, că oriunde merg oamenii intră în vorbă cu mine, că nimic nu mai e cum era, deși pentru noi trei nu se schimbase nimic. Eram aceiași. Îți ia ceva timp să te obișnuiești cu asta. Tata nu a mai trăit mult după aceea. În 2004 s-a dus la cer. Mama e încă cu noi, are 78 de ani și nu regretă că m-a susținut necondiționat.
CANCAN: Dacă nu ai fi lucrat în TV, ce opțiune era pe locul doi?
Ernest: În IT, pentru asta am făcut o facultate.
Cum reacționează oamenii când te văd pe stradă?
Vă dați seama că paleta de reacții e vastă, de la cei care mă plac, până la cei care mă critică. Cert e că nu mă plictisesc! Și e normal să fie așa. Atâta vreme cât o remarcă este bine argumentată și dialogul e civilizat, chiar dacă este o critică, eu o apreciez, căci am ceva de învățat din ea. Este un schimb de energie. Apreciez și le mulțumesc tuturor celor care vin către mine cu intenții sincere și bucurie în suflet, celor care îmi oferă un zâmbet sau îmi cer să facem o poză.
( CITEȘTE ȘI: CÂȚI BANI POȚI SĂ PRIMEȘTI DACĂ VREI SĂ JOCI ÎN SERIALUL ÎN CĂUTAREA ADEVĂRULUI, DE LA KANAL D )
Remarc în ultima vreme că tot mai mulți tineri mă opresc pe stradă și mă bucur. Înseamnă că ceea ce facem e bine pentru ei, îi ajută să înțeleagă care sunt valorile în viață.
Ce înseamnă pentru tine rolul de tată și cum reușești să fii o prezență importantă în viața fiului tău?
Mereu am spus că încerc să mențin un echilibru în ceea ce privește relația noastră. Să nu fiu nici prea dur, nici prea permisiv. De fapt starea aceasta de echilibru e greu de menținut căci e infinit mai ușor să te poziționezi în extreme. Dar echilibrul din punctul meu de vedere e cel ce va da roade pe termen lung. Ca orice părinte care își iubește copilul încerc să-l pregătesc cât mai bine pentru ceea ce înseamnă viața. Cu bune și cu rele, cu frumuseți, dar și cu capcane. Iar ca să reușești asta și să fii ‘acea’ prezentă în viața fiului tău trebuie să fii în viața lui. Fizic. Cât mai mult posibil, ca viață de familie. Doar așa poți, pe măsură ce crește, să oferi libertate și încredere. Văzând că munca ta da roade, permițându-ți luxul timpului de a fi acolo cu ei.
Și aici intervine discuția despre cum îți gestionezi timpul și cât de important este raportul timp/ bani pentru tine. Dar asta cu o altă ocazie…
Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la [email protected], să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.